Alaltaieri dragul meu cel mic a implinit 6 ani, iar bucuria lui a fost mare pentru ca de mult numara zilele ramase pana la ziua lui. Bunica i-a facut de dimineata un tort de mere cu frisca, iar seara a stins lumanarica alaturi de "surioara" lui care i-a daruit un ceas adevarat si de care nu se mai desparte. Acum trebuie doar sa mai invatam cum se citeste cat este ora :).
Ma uitam la el cum doarme si vedeam acelasi chip care mi s-a intiparit in minte exact acum 6 ani cand l-am vazut prima data in camera de nou-nascuti infasat intr-un scutec alb: o fata senina, frumoasa, cu dungile ochilor desenate fin si cea mai minunata gurita.
La un an a facut primii pasi si, desi stia de mult sa mearga singur, a pastrat surpriza pentru ziua lui. La doi ani ne dadea lectii de actorie si invata cum sa ma pupe astfel incat eu sa ma topesc instantaneu. La trei ani facea treaba in gradina cu bunica si a inceput sa mearga la gradinita.
La patru ani s-a indragostit prima data de o fetita de la gradi, iar la cinci ani este deja maestru al bacatriei si are trei retete proprii: doua de desert si una de salata.
Sa vedem ce realizari va avea de acum inainte, insa ce ii doresc eu e sa creasca cu dragoste pentru bunul Dumnezeu care l-a pazit pana acum asa cum e mai bine si de aici toate bune.
No comments:
Post a Comment