Friday, January 29, 2016

Haina grea a batranetii

Simt cum încet - încet se așterne haina grea a bătrâneții. Se așterne pe umerii mei ca foile unei cepe, în fiecare an adăugând o alta foiță și, când încep să conștientizez ce se întâmplă, haina deja e grea ca o mantie de lână udă. Parca nu e mult de când puteam să mă mișc oricât și în orice fel, iar acum descopăr că mă mișc mai greu și nu-mi ies "schemele" asa ca altă dată.
Dar e și ceva bun în toate astea: am învățat mai multe și încep să mă trezesc (oare?) profund mișcată de evenimentele purtătoare de destin.

No comments:

Post a Comment